Am fost in aceasta seara la avanpremiera piesei Oscar si tanti Roz la teatrul Bulandra. In aceasta seara s-a jucat pentru prima oara aceasta piesa regizata de Chris Simion o regizoare foarte tanara dar cu un palmares de invidiat. Recunosc pana acum nu am mai vazut nici o piesa de-a ei dar am auzit de multe. Recunosc ca am subestimat-o intr-un fel ceea ce a fost in avantajul ei pentru ca acum aprecierea mea pentru ea e cu atat mai mare. Oscar si tanti Roz este o tragedie punct. O poveste care te descumpaneste despre copii bolnavi, despre dreptatea din aceasta lume si despre Dumnezeu. Din cand in cand asa cum este recomandat apare si umorul care spulbera drama. Desi aflat in inferioritate numerica, intr-o lume nedreapta cu copii care sufera si care mor, umorul si iubirea triumfa. Oscar este interpretat de Marius Manole si tanti Roz de Oana Pellea pe care am mai vazut-o in piesa Scaunele alaturi de Razvan Vasilescu. Alaturi de ei Antoaneta Cojocaru si Cristina Cassian. Pentru mine actorii sunt intotdeauna pe primul plan. E opinia unui profan care nu pricepe si nu vrea sa vada in profunzime. E bucuros cu lumea lui. Oana Pellea si cei 3 copii au reusit sa faca un spectacol mare care probabil va avea succes si se va juca mult timp de aici inainte. Nu pot si nu vreau sa spun cuvinte mari despre aceasta piesa de teatru. Mergeti doar sa o vedeti. Veti vedea lumea si viata altfel si cel putin ceva vreme dupa veti trai intr-o zi cat in zece ani. Pe mine m-a atins si asta inseamna ca regizorul, actorii si toti cei care au facut ecva pentru piesa asta si-au indeplinit menirea. De cele mai multe ori consideram ca ceea ce ni se intampla noua este o drama si uitam de adevaratele drame. Atunci cei care sufera ne dau lectii de viata. Suferinta ne invata sa pretuim viata.
6 comentarii:
Ai mare dreptate. Piesa este de o sensibilitate aparte. Sunt scene prinse in piesa de teatru care in carte nu-s atat de elecvente (faza in care Bacon este in background si e ingrijit de tanti roz, schimbandu-i bandajele).
Stau si ma intreb, cum poti subestima un om din moment ce nu stii mai nimic despre el, sau nu i-ai vazut piesele?
No offense.
Nu stiu daca e vorba de subestimare in adevaratul sens al cuvantului dar nu vazusem nici o piesa si cu atata marketing si popularizare nu ma asteptam la ceva extraordinar. Acum deja am vazut si Te iubesc, te iubesc si Dragostea Dureaza 3 ani si o sa urmeze Hell curand. Nu ma ascund de ideile (preconcepute) pe care le am si nu sunt ipocrit dar ma bucur foarte tare ca am gandit asa pentru ca asa Chris Simion a avut foarte mult loc sa creasca in perceptia mea si a facut-o foarte frumos.
Uitasem- am vazut si un spectacol de teatru despre cum se face o piesa de teatru (de 2 ori) si abia astazi am aflat ca tot ea a regizat-o. S-ar putea sa gasim si o filmare pe care am sa o pun aici pentru ca si piesa asta mi-a placut foarte tare.
Stii ce piesa geniala ai ratat in regia Chris Simion?
"Călatoria" dupa nuvela "Jonathan Livingstone seagull" scrisa de Richard Bach.
S-a jucat o buna parte la teatrul de copii Țăndărică pentru că e o piesă care are nevoie de spațiu pentru punere în scena (ținând cont că mai toate piesele regizate de Chris Simion sunt jucate în Lăptărie.
Really, dacă se repune în scenă merită musai să o vezi.
Soundtrack bun, iar coregrafia Ioanei Marchidan face piesa și mai bună.
Se poate sa ai dreptate Ana, cine stie, poate vreodata o sa facem si CALATORIA asta :) pana atunci te cred pe cuvant.
Pentru cei care au ratat premiera:
http://fotoexp.wordpress.com/2010/04/22/oscar-si-tanti-roz/
Trimiteți un comentariu