miercuri, 5 noiembrie 2008

Unspotted - Fata fara pata! (schita)

Cand am vazut-o pentru prima si ultima oara pe Mada avea 5 ani. Asta se intampla acum 2 ani si e evident cati ani are acum asa ca nu o sa va mai spun ca are 9 ani. Am cunoscut-o atunci dar ea nu m-a cunoscut niciodata. Doar eu am vazut-o si am studiat-o in tacere cateva ore. Pretul unui drum de la Suceava la Bucuresti. Ea si mama ei, impreuna ca un intreg, dependende una de alta si insignifiante una fara cealalta. Impreuna au creat magia si povestea e a amandurora in egala masura. Se imparte in doua parti perfect egale.

O fata tana de la tara, face facultatea, se casatoreste tanara, are o fetita dulce (fata din tren).

- Esti in inima mea, o bate usor cu mana pe piept asa cum fac copii mici atunci cand iti atribuie ceva sau chiar pe ei insisi. O relatie aproape de iubit si iubita. Sunt frumoasa
- Cine ti-a zis tie ca esti frumoasa ?
- Eu singura
- Da-mi nasul

Mama nu se mai satura de ea (privind-o). Iubirea ii sclipeste in ochi. Se gandeste sa se intoarca acasa, unde s-a certat cu toti, putini au inteles-o la divort. Dorm amandoua inghesuite pe un scaun de tren.

Mada se razgaie. Vrea sa doarma dar ‘’ma deranjeaza totul’’
Tuseste, o tuse incapatanata de care parca nu mai scapa o data.


Langa ele, in fata mea, o femeie care are sot, nu are copii, dar tanjeste dupa afectiunea care o emana cele doua. Se simte probabil si mai singura acum cand vede ce inseamna cu adevarat sau ce ar trebui sa fie o familie, o legatura intre doi oameni fie ei iubiti, soti, mama si fiica. E batranica, educata si cu haine modeste ceea ce ma face sa cred ca locuieste in mediul rural. Probabil isi aminte si ea de vremea cand simtea iubire si vedea ochi sclipitori.
Pe aceeasi bancheta, un tanar, student probabil, care se joaca pe telefon si nu vede nimic deosebit in ceea ce se intampla aici. O femeie in negru care doarme mai mereu, par carunt si imi lasa impresia ca vine sau merge la o inmormantare si e foarte obosita. Nu e foarte afectata de tragedie ca si cand ar fi vazut atat de multi prapadindu-se incat o ruda indepartata nu mai conteaza.

Femeia in negru isi scoate dintr-o punga un walkmen vechi, schimba caseta isi pune castile, asculta probabil predicile unui preot.
Fetele se alinta in continuare, sunt nebune una dupa alta si parca sunt intr-un dans magic deasupra lumii. Trenul acesta nu exista, timpul si tot restul nu conteaza, toate palesc in fata lor. Doua creaturi care rapandesc lumina intr-un tren plecat din zi si ajuns in noapte. Copilul se joaca se amuza, rade, gangureste, gaseste caciula si intreaba cine a pus-o acolo.


Femeia in negru manaca dintr-un mar si scuipa in palma semintele sau putregaiul.

Dedicat femeii din tren si fetitei fara pata.

Un comentariu:

Corina spunea...

Dragostea mama-copil este suprema. Familia practic asta inseamna. Un barbat cu o femeie nu vor tine unul la altul asa cum tine o mama la copilul ei si invers.
Intr-o familie legatura intre sot si sotie este singura care nu e de sange.
Te poti simti foarte singur intr-o relatie, asa cum bine ai sesizat expresia femeii cu barbatul ei langa. Jos palaria pentru articol.