Ieri am ajuns acasa si am gasit stergatoarele ridicate. Nu parcasem pe locul cuiva dar sunt unii frustrati prin Bucuresti care cred ca totul li se cuvine si sunt atat de idioti incat cred ca daca iti ridica stergatoarele o sa muti masina sa parcheze "Boul". Pentru mine e o dovada de maxima gainarie si ii salut pe toti cei care practica acest sport. Trecand peste introducerea refulanta si pe langa subiect, ma dau jos din masina si ma abordeaza o persoana care incepe sa se planga de vrute si nevrute. Nu arata foarte rau iar privirea cel putin trista. Un joc teatral destul de bun care insa nu m-a convins sa-i dau bani. Problema care mi-o pun si care mi-a aparut in minte de la primul gand de refuz, a fost daca procedez bine. Daca femeia avea intradevar nevoie de ajutor?! In ce masura ea are nevoie de ajutor mai mult decat alti? E o tampenie sa judeci nevoile dupa urgenta dar pana la urma lumea este o jungla unde oamenii mint, insala si uneori chiar ucid pentru un motiv sau altul. Daca ar fi sa disecam foarte atent, orice cersetor este un impostor. Majoritatea pot munci pentru a trai. Oamenii de la tara o duc poate mai greu decat o parte din cersetori dar ei au ales sa munceasca, sa-si rupa oasele si sa-si distruga sanatatea mai degraba decat sa minta sau sa fure. Unde e dreptatea cand eu, asaltat de ''oferte'' de ajutor si de falsuri, ajung sa refuz ajutorul unui om. Pentru multi dintre noi 2 lei nu mai inseamna mare lucru dar pentru altii sunt 2 paini sau 2 zile de viata. Dar cum m-as vedea eu sau cum m-ar vedea altii daca as da orice oricui mi-ar cere. Daca ai dat cuiva de ce sa nu dai si altuia. Judecata! Umanitatea a ajuns la un punct in care toata lumea ar putea avea minimul de confort si conditiile de baza pentru supravietuire. Nu se intampla asa. Am facut reguli si legi dar intotdeauna cineva se va situa la limita lor. As fi putut sa-i dau banii si sa o las sa-si asume ea responsabilitatea pacattului de a fi mintit. Aici insa intervine orgoliul si asumarea sau nu a prostiei. Femeia avea in ochi o sclipire care eu am atribuit-o mai degraba alcolului decat suferintei. Din nou, ma pot insela si pot condamna pe cineva nevinovat. Asta inseamna oare sa fii om? Sa fii imperfect, incorect si injust. Sa vedem lucrurile prin filtre personale care nu pot fi adevaruri universale dar pentru noi e foarte greu sa vedem altceva sa acceptam alt adevar decat al nostru. Toti suntem cersetori si impostori mai mult sau mai putin. Eu si Boul cersim si incercam sa influentam pe celalalt pentru un loc de parcare, cineva face cu ochiul bucataresei pentru o portie mai mare sau altcineva ucide pentru a trai.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu